Sunt situatii in care tensiunea necesara unei anumite aplicatii este mai mare decat cea oferita de redresorul disponibil.
O solutie relativ simpla o constituie folosirea schemelor de multiplicare. Sa ne reamintim faptul ca la redresorul monoalternanta cu sarcina capacitiva (analizat in articolul referitor la redresarea curentului alternativ), tensiunea inversa pe dioda ajungea la valoarea Uinv= 2 x E sqrt(2), deci dublul valorii maxime a tensiunii de redresat, datorita insumarii in semialternanta de blocare, a tensiunii de la bornele condensatorului.
Considerand acum dioda ca o sursa de tensiune dubla, deci preluand tensiunea de iesire nu de pe condensator, ci de pe dioda, si adaugand o celula de redresare monoalternanta dioda – condensator, obtinem la bornele condensatorului C2, pe sarcina deci, o tensiune dubla.
Aceasta schema simpla de multiplicare este numita in literatura de specialitate Schema Villard.
2. Sursa diferentiala la acumulator
Montajul propus in articol – o sursa diferentiala de aproximativ +/- 6.5 V, la un curent maxim suportat de cca. 200 mA (dar care poate fi usor extins, cu modificari minore in schema, pana la 400-500 mA) reprezinta un accesoriu util pentru constructorii amatori care experimenteaza montaje echipate cu amplificatoare operationale, indeosebi circuite de automatizare al caror element final de executie este un releu electromagnetic.
3. Comutator comandat pe semnale parazite
Un astfel de comutator (indicator) se dovedeste adeseori foarte util in laboratorul constructorului amator dar si in general, la casa omului – pentru ca el poate indica suficient de sensibil zonele sau locurile "punctuale" dintr-o incapere unde exista semnale electromagnetice parazite de joasa frecventa ce depasesc un anumit nivel.
Aceste semnale parazite provin, in majoritatea cazurilor, de la retelele de alimentare cu tensiune alternativa (cu frecventa de 50-60 Hz), prin radiatia in spatiu, mai ales atunci cand sunt alimentati consumatori mari, dar adeseori si de la diversi consumatori electrici care nu sunt prevazuti cu sisteme eficiente de antiparazitare.
4. Redresor dublu – dubla alternanta
Constructorii amatori pasionati de domeniul HI-FI, de experimentarea amplificatoarelor de audiofrecventa, in general, folosesc frecvent surse duble de tensiune de genul +/-U, adica surse diferentiale simetrice in raport cu o borna de referinta avand conventional potential zero (0V, Gnd, masa etc.).
Pentru a se obtine o buna eficienta energetica, aceste surse se realizeaza aproape exclusiv folosind redresarea bialternanta a unor tensiuni alternative egale, furnizate fie de doua infasurari secundare identice (acelasi numar de spire, acelasi conductor) ale unui transformator unic de retea, fie de doua transformatoare de retea identice.
5. Releu de timp pentru navomodele
In timpul concursurilor sau antrenamentelor se intampla frecvent ca navomodelele liber lansate (clasele E.H sau X) sa paraseasca poligonul sau sa nu fie "prinse" la timp de catre recuperatori.
Atunci cand lacul pe care se instaleaza poligonul are o suprafata mare sau foarte mare, recuperarea modelelor scapate devine problematica. Aceste navomodele, actionate electric, au de multe ori viteza de deplasare comparabila, iar uneori superioara barcii recuperatoare.
Pentru a se evita deplasarea inutila a navomodelului este necesara utilizarea unui releu de timp.
6. Aparat pentru reglarea intensitatii curentului electric la transformatoarele de sudura monofazate
Cum alegem electrozii de sudura?
Se stie ca diametrele electrozilor de sudura se aleg in functie de grosimea materialelor de sudat. Cu cat piesele care se sudeaza sunt mai solide, cu atat si diametrele electrozilor de sudura trebuie sa fie mai mari.
Intrucat in practica exista o mare diversitate dimensionala a pieselor si materialelor ce necesita a fi sudate, rezulta necesitatea utilizarii unor electrozi cu diametre diferite.
Reglarea transformatoarelor de sudura
In consecinta, transformatoarele de sudura trebuie sa aiba posibilitatea reglarii (preferabil continue) a curentilor debitati. Un curent prea mare pentru un anumit electrod "arde sudura", iar un curent prea mic "lipeste electrodul" de piesele care urmeaza a fi sudate.
Reglajele "clasice", pana la aparitia semiconductoarelor, constau fie in modificarea cuplajului electromagnetic, prin variatia intrefierului, fie in utilizarea unor prize intermediare din infasurarea secundara a transformatorului de sudura.
Prima metoda se utilizeaza si in prezent pe scara larga, in cazul transformatoarelor cu alimentare trifazata, de constructie industriala.
Pentru transformatoarele de sudura mai mici, monofazate, utilizate pe scara larga in atelierele mici si mijlocii sau in gospodariile individuale, se prefera in prezent reglarea tensiunii de alimentare (si in consecinta, a curentului) in bobina primara a transformatorului de sudura.
Acest reglaj se poate face usor prin intermediul unor convertizoare statice cu unul sau mai multe tiristoare. Un astfel de montaj este prezentat in acest articol.
7. Bariera luminoasa laser
Aceasta este o simpla bariera luminoasa realizata cu o dioda laser, care poate actiona si la distante mai mari, 10m- 30m, deci montajul poate fi utilizat si pentru supravegherea unui perimetru (o curte).
Componentele nu sunt deosebite, emitatorul este dioda laser dintr-un "punctator laser" – procurat din comert, de la care se recupereaza bateriile si comutatorul. ATENTIE, nu este indicat a se privi in fasciculul laser.
Dioda emitatoare este comandata de un oscilator realizat cu tranzistoare la care frecventa de oscilatie nu este critica (cu componentele din schema, T = 5ms).
Receptorul este un fototranzistor din optocuplorul TIL139, dar se poate utiliza orice fototranzistor care lucreaza in gama vizibila 630-690nm (2N5777, BPW17N etc.).
