Calculatoarele HC88, HS90, HC91 si HC2000

HC 88 / HC90 / HC91 / HC91+ / HC2000. Sisteme de tip Home Computer produse la ICE

Timp de citit: 4 minute

Calculatorul HC 88

Calculatorul personal HC 88 a fost proiectat de catre Traian Mihu, Eugen Dobrovie si Victor Cososchi, in anul 1989, la ICE Felix.

Acest sistem lucra atat cu interpretorul BASIC, cat si sub sistemul de operare CP/M, ceea ce a permis ca HC 88 sa devina solutia de inlocuire a calculatoarelor CUB Z, intr-o configuratie mai ieftina si mai accesibila.

Placa de baza continea microprocesorul Z80 (sau, memorie RAM extinsa de 80 kB (64 kB + 16 kB) si memorie permanenta EPROM de 2 kB.

Optional, calculatorul personal HC 88 includea un modul de memorie extinsa EPROM, interfata seriala standard si extensie de memorie RAM cu 256 kB sau 1MB.

Avea o interfata de tastatura, un codor pentru conectare la TV color in standardul PAL, precum si porturi pentru conectarea monitorului monocrom sau color.

Suportul pentru stocarea programelor si a datelor era asigurat de doua unitati de disc flexibil 5 1/4" si un casetofon audio.

Tiparirea rezultatelor se facea pe o imprimanta cu ace. In ceea ce priveste modul text, afisa 32 sau 80 de caractere pe linie in functie de sistemul de programe folosit.

Calculatorul HC 90

HC 90 a fost un "microcalculator pentru divertisment, calcule stiintifice si ingineresti", produs in anul 1990 la intreprinderea ICE Felix Bucuresti.

Productia a continuat pana in anul 1992. Era versiunea imbunatatita a calculatorului HC 85, avand aceeasi configuratie dar integrate mai moderne.

Microprocesorul era Z80A, pe 8 biti, avand viteza de 3,5 Mhz, memoria ROM era de 16 kB, iar memoria RAM de 64 kB. Din cei 64 KB, 48 erau disponibili pt utilizator.

Calculatorul HC 91

Calculatorul personal HC 91 a fost produs de I.C.E. Felix incepand cu 1991 si este o clona ZX Spetrum. Este urmasul modelelor HC85 si HC90, toate aceastea 3 fiind aproape identice ca si configuratie.

HC 91 lucra direct cu limbajul BASIC – rezident in memoria permanenta EPROM – compatibil cu interpretorul din SINCLAIR SPECTRUM.

HC 91 lucra in mod graphic cu o rezolutie 256 × 192 pixeli, 16 culori, iar in modul text lucra cu 24 linii a 32 caractere fiecare. HC91 comparativ cu HC90 avea avantajul ca putea rula si sistemul de operare CM/M.

Calculatorul HC 91+

HC 91+ a fost produs in anul 1994 de catre I.C.E. Felix si este o versiune inbunatatita a calculatorului HC91.

Desi design-ul placii de baza este similar cu al modelului precedent, configuratia este complet diferita. Microprocesorul este Zilog Z80 – Z0840004PSC, care functioneaza la viteza de 4 Mhz, iar memoria este mai mare, atat cea ROM (64 kB), cat si cea RAM (128 kB).

Calculatorul HC 2000

HC 2000 constitute o varianta imbunatatita a sistemelor HC 91.

Caracteristici tehnice: CPU Z80 A – microprocesor pe 8 biti cu ceas de 3,5 MHz; ROM – 48 KB (16 kB pentru interpretorul BASIC, 16 kB pentru BIOS CP/M 10KB pentru driverul interfetei IF1). RAM 64 kB.

Interfete incorporate: interfata casetofon audio, 1500 bauds, interfata joystick, interfata pentru disc flexibil 3.5 inci, interfata seriala CCITT V24 (RS-232C).

Sistemul de programe asigura functionarea ca sistem compatibil Sinclair sau sistem compatibil CP/M. Includea interpretor pentru LOGO, FORTH, PASCAL, BETA BASIC.

Calculatoarele prezentate pot fi vazute la Muzeul Retro IT din Arad. Mai jos, camera cu calculatoare romanesti si colectia de procesoare din incinta muzeului.

Muzeul Retro IT din Arad

Bibliografie:

Nicolae Tapus, Stiinta si Tehnologia Informatiei in Romania, Academia Romana, Editura Academiei Romane – Bucuresti, 2018
https://retroit.ro/
https://www.youtube.com/
https://muzeuldecalculatoare.ro/
http://homecomputer.de/
https://sites.google.com/

 516 afisari totale,  3 afisari azi

10 comentarii

  1. Asta in timp ce altii aveau deja 286. In nebunia mea inconstienta am asamblat si eu, cu mijloace proprii si oarecare ajutor logistic de la prietenii din IIRUC un HC Maracineanu, precursorul home made al HC-ului scos de ICE Felix.
    Un radioamator a fost cel care a desenat schema iar componentele si placa gata corodata se vindeau la punga in Bucuresti. Cel facut de mine avea EPROM-uri rusesti de un kilo fiecare, si integrate in mare parte rusesti, dar a functionat destul de bine, habar nu am de ce avea insa frecventa de scriere pe caseta decalata fata de cea de citire, asa ca trebuia sa variez viteza casetofonului ca sa poata citi ce scrisese.
    In rest, a fost o experienta destul de frumoasa, pentru un amator. Mai ales ca i-a folosit fiica-mi sa invete cate ceva despre calculatoare. Am proiectat singur o sursa de 5 volti si respectiv 12 volti, clasica, avea un traf cat un cap de copil, pe atunci surse in comutatie doar inginerii experimentati se incumetau sa faca, iar eu eram un biet operator de calculator amarat.
    Am facut rost de tabla de aluminiu si am construit singur o carcasa. Le mai am si acum prin podul casei de la tara.

  2. La Timișoara se fabricau mai multe componente pentru calculatoarele vremii printre care Fabrica de Memorii producea memorii cu inele de ferită folosite în mainframe-urile vremii, Felix C-256 și Felix C-512.
    Nu știu cine producea tastaturile dar ele au fost destul de fiabile pentru vremea respectivă. Din câte îmi aduc aminte TIM-S avea o tastatură ultraplată, cu folie inscripționată, așa cum vezi pe la imprimante sau gadgeturi actuale dar a existat și versiune cu taste normale.

  3. Pai, la Timisoara se turnau capacele, iar contactele cred ca la Conex, undeva, fiindca erau extrem de mari, cam 12-13 milimetri inaltime, trebuia o grila metalica deasupra ca sa le sustina. Aveau un pinten in care se aseza prin apasare capacul tastei inscriptionat.

  4. Oricum, toate piesele se gaseau la negru, erau anumiti insi care stiau de unde sa le procure, noi fiind in Buzau, picam pe mana cate unui speculant ca sa le procuram, eu am vandut bicicleta si un aparat de masura rusesc ca sa fac rost de bani.

  5. Da, erau vremuri interesante, in 1986 fiind elev in clasa a 12 a am construit impreuna cu un coleg, indrumati fiind de maistrul de la atelierul de electronica, calculatorul LB881.
    La fel avea tastatura cu taste care se asamblau separat. Era bazat pe 8080 si nu pe z80 ca si HC-urile, avea un BASIC mai rudimentar decat clonele spectrum si nu avea mod grafic.

  6. Cu HC84 an de fabricatie 1983, in 1984 luna octombrie ma jucam cu el, nu avea cutie, avea doua sipci paralele drept suport si TV Sport monitor. A fost odata…

  7. LB881 a fost primul meu calculator, din anii 1982, 1983. Procesor Intel 8080 și coprocesor Intel 8082. In momentul când l-am stricat din cauza unui scurt circuit nu am mai fost in stare să îl repar și am trecut la Cobra cu Z80.

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *