Calculatorul aMIC

Microcalculatorul personal aMIC (1984)

Timp de citit: 3 minute

Proiectarea calculatorului personal aMIC

Calculatorul personal aMIC a fost proiectat si realizat la Catedra de Calculatoare, din Institutul Politehnic Bucuresti de catre prof. Adrian Petrescu si Francisc Iacob, ca model de laborator. In perioada 1983–1984, a fost produs in serie la Fabrica de Memorii din Timisoara.

O contributie importanta in implementarea tehnologica si dezvoltarea de software a avut-o Gh. Rizescu, C. Novacescu, E. Decsov, T. Ilin, F. Bar, R. Berindeanu, D. Panescu.

Prima versiune a calculatorului aMIC

Microcalculatorul aMIC a facut parte din categoria calculatoarelor personale-individuale utilizate in special de catre elevi, avand aplicatii diverse si un cost relativ scazut.

Specificatiile tehnice ale calculatorului aMIC

Unitatea centrala de prelucrare a fost implementata cu microprocesorul Z80 la o frecventa de 2,5 MHz.

Memoria RAM continea programele de aplicatii care se incarcau de pe suport extern, era construita cu circuite de memorie dinamica si avea o capacitate maxima de 48 KB.

Avea o interfata paralela programabila folosita pentru cuplarea tastaturii, difuzorului si a casetofonului audio si o interfata seriala compatibila cu standardul RS 232, folosita pentru conectarea unor echipamente seriale.

Monitorul, asamblorul, editorul de texte si interpretorul limbajului BASIC erau continute in memoria permanenta EPROM de capacitate de 16 KB.

Pentru afisare se utiliza un televizor, conectat prin intermediul cuplorului TV care genera semnalul video complex. Capacitatea memoriei de vizualizare pe ecran era de 8 KB si era inclusa in memoria RAM a sistemului. Tastatura, cu organizare QWERTY si cu taste alfanumerice, era elastica, cu martor sonor.

Stocarea programelor sistemului aMIC

Stocarea programelor se facea pe un casetofon audio de uz general. Transferul informatiei cu caseta audio era la viteza de cca 1600 bauds. Software-ul de baza continea monitorul, asamblorul si interpretorul BASIC.

Monitorul oferea comenzi intuitive de acces la resursele primare ale sistemului si era rezident in memoria EPROM.

Microsistemul aMIC a fost produs in numeroase exemplare, la Fabrica de Memorii din Timisoara, fiind utilizat in invatamant, cercetare stiintifica si intr-o serie de aplicatii industriale.

Cartile scrise si publicate despre microsistemul aMIC

Au fost scrise si publicate cateva carti pentru formarea profesorilor. Una dintre cele mai populare la vremea aceea a fost "Totul despre…calculatorul personal aMIC". Autori: Adrian Petrescu, Gheorghe Rizescu, Francisc Iacob, Tiberiu Ilin, Eduard Decsov, Constantin Novacescu, Florian Bar, Radu Berindeanu, Dumitru Panescu; coordonare: Adrian Petrescu; prefata: Vasile Baltac, EdituraTehnica, 1985.

Din sumarul lucrarii "Totul despre calculatorul personal aMIC: Vol.I": Prezentarea generala a microcalculatorului aMIC; Monitorul DEST; Sistemul de operare rezident MATE; Clase de microcalculatoare personale si personal-profesionale.

Din sumarul cartii "Totul despre calculatorul personal aMIC: Vol.II": Limbajul BASIC pentru microcalculatorul personal aMIC. Manual practic; Microcalculatorul aMIC in matematicile elementare si statistica; Microcalculatorul aMIC in grafica, jocuri, aplicatii diverse; Cuplari de echipamente periferice, interconectari si aplicatii ale microcalculatorului aMIC.

Calculatorul prezentat potate fi vazut la Muzeul Retro IT din Arad. Mai jos, camera cu calculatoare romanesti si colectia de procesoare din incinta muzeului.

Muzeul Retro IT din Arad

Bibliografie:

https://retroit.ro/

Istoria informatizarii in mediul preuniversitar romanesc 1985-2018, Prof. Radu Jugureanu, Prof. Dorina Jugureanu, Senior Expert eLearning & eTraining Colegiul National "Mihai Eminescu", Bucuresti

Nicolae Tapus, Stiinta si Tehnologia Informatiei in Romania, Academia Romana, Editura Academiei Romane – Bucuresti, 2018

 271 afisari totale,  2 afisari azi

Un comentariu

  1. Din câte îmi aduc aminte aveam deja în 1984 la Politehnică la laboratorul de IT un astfel de calculator personal. Dar nu țin minte ce fel de Basic avea implementat. Nu cred că era la fel cu cel de la Spectrum. Nouă atunci ni s-a predat Fortran și trebuia să scriem un program pe cartele perforate, eram în anul I la Mecanică. În anul trei mi-am luat Sinclair ZX.

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *