Calculatorul institutional de fizica atomica

CIFA – Calculatorul Institutional de Fizica Atomica – 1957

Timp de citit: 3 minute

Traim intr-o perioada in care echipamentele de calcul si dispozitivele asociate au revolutionat intreaga lume, acestea fiind folosite de fiecare dintre noi in viata de zi cu zi.

Este greu sa ne imaginam ca putem sa ne desfasuram activitatea cotidiana, de a fi informati, de a discuta cu prietenii si membrii familiei, fara a avea un laptop, o tableta sau un telefon mobil.

Productia globala de echipamente electronice in 2017

Cererea de echipamente electronice in 2017, in lume, a fost enorma, cca. 130 milioane de calculatoare personale, 170 milioane laptop-uri, 230 milioane tablete si 1.3 miliarde telefoane inteligente.

Activitatile de cercetare, invatamant, lucrul colaborativ, productia de bunuri materiale sau culturale, gasesc un sprijin in aceste echipamente moderne si din ce in ce mai performante.

Boom-ul dezvoltarii tehnologice in domeniul informaticii

Adevarata dezvoltare tehnologica in domeniul informaticii a avut loc in anii '60, evolutia avand o curba mai mult decat exponentiala.

Cu surprindere constatam ca, plecand de la punerea in functiune, in 1957, a primului calculator romanesc si pana astazi, au trecut aproape 7 decenii. Dinamica si diversitatea sunt de neegalat. O buna parte din populatie a avut privilegiul de a asista la aceasta evolutie.

Putem spune ca echipamentul de calcul de ieri, astazi este vechi, iar maine este istorie.

Primul calculator electronic proiectat si realizat in Romania

Calculatorul Institutului de Fizica Atomica (CIFA1) reprezinta primul calculator electronic proiectat si realizat in Romania.

Calculatorul a fost proiectat de o echipa de cercetatori de la Institutului de Fizica Atomica, indrumata de Victor Toma, in cadrul Sectiei de electronica condusa de acad. Tudor Tanasescu.

Portret Victor Toma (1922 – 2008)

Prima prezentare a calculatoarului CIFA 1 a avut loc la Dresda in 1955. Calculatorul a devenit functional in anul 1957.

Specificatiile tehnice ale primului calculator romanesc

Implementarea s-a facut utilizand tuburi electronice (cca. 1500) care reprezenta tehnologia disponibila din acea vreme. Avea o arhitectura pe 32 de biti. Unitatea de control implementa un numar de 16 instructiuni care efectua operatii matematice elementare, a unor operanzi de 9 cifre si efectua 50 de operatii pe secunda.

Memoria era pe tambur magnetic si continea 512 cuvinte a 4 biti. Pentru operatiile de citire / scriere, tamburul se rotea cu o viteza de 3000 de rotatii / min.

Programarea se facea in cod masina (binar). Ca echipamente de intrare/iesire, dispunea de un cititor de banda perforate, cu o viteza de 900 caractere / minut si de o masina de scris, cu o viteza de 480 caractere / minut.

Puterea consumata era de cca. 4–5 KW. CIFA1 a functionat timp de doi ani cate doua ore pe zi.

In acea perioada, Romania a fost intre primele 8 tari din lume care au realizat un calculator electronic si a doua dintre tarile CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). Industria de profil din Romania a avut fabricatie proprie. Romania a fost printre primele zece tari din lume care au produs calculatoare.

Experienta CIFA1 a fost extinsa cu noi modele CIFA-2 in 1959; CIFA-3 – in anul 1960. Victor Toma, bazat pe experienta calculatorului CIFA-3, in cadrul Acordului dintre Academia Romana si Academia de Stiinte Bulgara, a proiectat in anii 1962–1963, calculatorul VITOSHA.

Echipa sub indrumarea lui Armand Segal a proiectat si realizat calculatoarele CIFA-101 (1962) si CIFA 102 (1964), la Institutul de Fizica Atomica, calculatoare cu caracteristici mai performante (memorie de 4K cuvinte a 4 biti).

Bibliografie:

https://en.wikipedia.org/
https://www.descopera.ro/
Nicolae Tapus, Stiinta si Tehnologia Informatiei in Romania, Academia Romana, Editura Academiei Romane – Bucuresti, 2018

4 comentarii

  1. In mai multe domenii ne putem mandri cu ceea ce au facut romanii. Dupa '89, a venit esichierul doi al comunistilor cu Iliescu in frunte si i-a fugarit din tara! Acum specialistii nostri, aduc plus valoare tarilor dezvoltate. Pacat ca nu se intrezareste luminita de la capatul tunelului.

  2. Am fost la multe in fata dar ne-am lasat in mainile chinezilor si nu numai noi. Ne complacem in comoditate si castiguri usoare.

  3. Bine spus "Eram a opta, a treia etc." a fost odata ca niciodata cand aveam productie diversificata de bunuri materiale asa cum erau ele (unele, altele erau de top). Productia de bunuri materiale este esentiala pentru o economie sanatoasa.

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

The maximum upload file size: 2 Mo. You can upload: image, audio, video, document, spreadsheet, interactive, text, archive, other. Links to YouTube, Facebook, Twitter and other services inserted in the comment text will be automatically embedded. Drop file here